În unele dimineți, cerul pare ca sticla mată-este lumină, dar e greu să vezi prin ea. Apologetica: Este Dumnezeu Ascuns? nu este doar o întrebare de dezbatere; este genul de întrebare care apare în camerele de așteptare ale spitalelor, în drumurile lungi și în alte perioade delicate ale vieții. Mulți credincioși cunosc atât durerea când Dumnezeu pare departe, cât și amintirea prezenței Sale. Scriptura face loc acestei tensiuni, iar gânditorii creștini s-au luptat cu ea de secole. Pe scurt, „ascunderea lui Dumnezeu” întreabă de ce prezența și scopurile Lui nu sunt mereu evidente, chiar și pentru cei care caută sincer, și cum tăcerea Sa poate încă să se potrivească cu iubirea, dreptatea și revelația Sa. În paginile următoare, vom privi portrete biblice ale apropierii și misterului lui Dumnezeu, vom considera motive gândite pentru ascunderea divină și vom oferi practici blânde pentru cei care vor să continue să caute fără a pretinde că întrebările sunt ușoare. Dacă ai îndoieli, nu ești singur; dacă ai nădejde, ești în bună companie.
O dorință liniștită pe care mulți o recunoaștem
Majoritatea dintre noi știm cum este să te rogi deasupra chiuvetei din bucătărie sau să șoptești o întrebare într-o cameră întunecată și să te întrebi dacă cineva aude. Biblia dă limbaj acestei dureri. Psalmistul strigă: „Până când, Doamne?” în timp ce mărturisește că pământul este plin de dragostea Sa credincioasă. Credința onestă nu ascunde tensiunea; o aduce la lumină.
Însuși Iisus a cunoscut tăcerea. Pe cruce, El a rostit cuvinte din Psalmul 22, intrând în experiența noastră de abandon, dar având încredere în Tatăl. Povestea creștină ține împreună tânguirea și nădejdea, ca răsăritul care vine încet. Când vorbim despre ascundere, nu ne batem joc de îndoială; învățăm să întâlnim modurile Sale răbdătoare, adesea blânde.
Scriptura ne oferă atât un șoaptă, cât și o mărturie
Biblia înfățișează un Dumnezeu care se descoperă și un Dumnezeu care se abține. Creația este un fel de vorbire. Pavel spune că puterea cea veșnică și dumnezeirea sunt văzute în lucrurile făcute, chemând la recunoștință și smerenie. Totuși, oamenii pot să rateze acest lucru, distrași sau răniți sau pur și simplu copleșiți.
Dumnezeu se apropie și personal. În istoria lui Israel, El a vorbit prin profeți; în deplina vreme, a vorbit prin Fiul Său, pe care Noul Testament îl numește chipul exact al ființei Sale. Totuși, Iisus adesea învăța în pilde-clare pentru cei flămânzi, enigmatice pentru cei grăbiți-chemând la relație, nu doar la concluzii.
De ce s-ar ascunde un Dumnezeu iubitor când oamenii caută cu adevărat?
Scriptura sugerează că modurile lui Dumnezeu onorează libertatea și formarea iubirii. Ca un bun învățător, Dumnezeu poate permite spațiu pentru căutare astfel încât încrederea să crească mai adânc decât simplul spectacol. Uneori, ascunderea ne poate proteja de a-L trata ca pe un instrument pentru planurile noastre. În schimb, El ne cheamă la o relație vie care implică răbdare, smerenie și conversație onestă.
Dacă Dumnezeu este ascuns, ce zici de rugăciunile ascultate și momentele de claritate?
Mulți oameni pot indica providențe liniștite-un cuvânt la timp, o ușă deschisă sau felul de pace care liniștește mintea chiar când împrejurările nu s-au schimbat. Aceste momente nu răspund la fiecare întrebare, dar încep să formeze un model de grijă. În Scriptură, amintirea contează: poporul lui Dumnezeu se uită înapoi la credincioșia Sa pentru a face față confuziei prezente și nădejdii viitoare cu inimi mai statornice.
Apologetica: Este Dumnezeu Ascuns?
Gânditorii creștini au oferit câteva motive pentru ascunderea divină care se potrivesc cu mărturia Scripturii. În primul rând, iubirea cheamă; nu constrânge. Dacă prezența lui Dumnezeu ar fi mereu copleșitoare, răspunsul nostru ar putea părea mai mult ca o conformitate decât o comuniune. Ascunderea poate lăsa loc pentru încredere care este dată liber. În al doilea rând, formarea contează. În căutare, Dumnezeu ne poate modela dorințele, învățându-ne să vrem Dătătorul mai mult decât darurile Sale, ca un antrenament care construiește încet rezistența pentru o cursă lungă.
În al treilea rând, Dumnezeu alege adesea moduri obișnuite să ne întâlnească-prin oameni, providență și Scriptură-mult ca semințele care rădăcinesc liniștit sub pământ. În sfârșit, o parte din luptă este că vederea noastră este limitată. Suferința, distracția sau așteptările neîmplinite pot tulbura sticla. În momente ca acestea, povestea creștină întoarce ochii noștri la Iisus-revelația cea mai clară a lui Dumnezeu-who ne întâlnește în slăbiciune și promite prezența Sa chiar când sentimentele noastre devin slabe.
Ascultând onestitatea blândă a Bibliei
Psalmii sunt o școală pentru suflet. Ele validează dorința ghidând-o spre încredere, arătându-ne că tânguirea nu este o lipsă de credință ci o formă a ei. Întrebările lui Iov sunt păstrate fără vopsea, iar totuși cartea ne atrage ochii la un Dumnezeu ale cărui înțelepciuni întrec ale noastre. Profeții plâng pentru distanța aparentă a lui Dumnezeu în timp ce îndeamnă la dreptate și fidelitate pe timpul acesta.
În Noul Testament, călătoria lui Thomas de la îndoială la închinare este tratată cu răbdare. Iisus îl întâlnește, nu pentru a-l rușina ci pentru a revela iubirea rănită. Pavel, slujind într-o lume de credințe mixte, arată la creație, conștiință și Hristos ca mărturii stratificate. Ascunderea este reală, totuși Dumnezeu nu este absent.
Reflecții asupra Scripturii împreună în această dorință
Ia în considerare aceste pasaje ca ferestre care se deschid în direcții diferite dar lasă să intre aceeași lumină.
„Adevărat Tu ești un Dumnezeu care Te ascunzi, Dumnezeul lui Israel, Mântuitorule.”– Isaia 45:15 (Cornilescu)
Isaia numește misterul în timp ce afirmă pe Dumnezeu ca Mântuitor, ținând împreună ascunderea și mântuirea.
„Cerurile spun slava lui Dumnezeu; întinderea cerurilor vestește lucrarea mâinilor Lui.”– Psalmul 19:1 (Cornilescu)
Creația este un predicator zilnic, chemând la atenție și minune în locuri obișnuite.
„Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta din toată inima voastră.”– Ieremia 29:13 (Cornilescu)
Spus exilaților, această promisiune leagă căutarea de întregimea inimii și un Dumnezeu care ascultă.
„Fericiți cei curați cu inima, căci ei vor vedea pe Dumnezeu.”– Matei 5:8 (Cornilescu)
Iisus leagă a vedea pe Dumnezeu de o inimă curățată, nu de o inteligență fără cusur.
„Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce M-ai părăsit?”– Psalmul 22:1 (Cornilescu)
Tânguirea devine rugăciune, iar psalmul trece de la durere la laudă, oglindind multe călătorii ale credinței.
„El este chipul Dumnezeului cel nevăzut, Întâiul născut al oricărei făpturi.”– Coloseni 1:15 (Cornilescu)
În Hristos, cel nevăzut devine văzut; Iisus este claritatea dăruită de Dumnezeu.
„Căci acum vedem în oglindă, în chip neclar, dar atunci vom vedea față către față.”– 1 Corinteni 13:12 (Cornilescu)
Cunoașterea noastră prezentă este parțială; nădejdea se sprijină pe un viitor mai luminos.
„Dintr-un singur om a făcut El tot neamul oamenilor… ca ei să caute pe Dumnezeu și poate să-L găsească. Căci El nu este departe de fiecare unul dintre noi.”– Faptele 17:26-27 (Cornilescu)
Providența lui Dumnezeu ne așază pentru căutare; apropierea poate fi mai liniștită decât ne așteptăm.
Purtând drumul căutării cu pași răbdători
În practică, mulți caută găsesc că Dumnezeu îi întâlnește de-a lungul căilor obișnuite. Poți începe cu ritmuri mici-cinci minute de rugăciune onestă, o citire lentă a unei povești din Evanghelie, sau un notiță de recunoștință scrisă înainte de culcare. Acestea nu sunt moduri de a forța un rezultat; sunt moduri simple de a face loc Celui care este deja aproape.
De asemenea, ajută să fii atent la compania pe care o ții. Conversații blânde cu prieteni înțelepți pot curăța o fereastră ceață, și chiar ceva atât de simplu ca un cerc de carte creștin te poate aminti că nu trebuie să cauți singur. Împărtășește-ți îndoielile fără a le transforma într-o performanță, și observă cum empatia face loc pentru o nădejde mai adâncă. Un alt pas liniștit este să slujești cuiva în iubire; adesea, acolo inima noastră devine mai atentă la bătăile inimii lui Dumnezeu. Pe măsură ce acționăm pentru binele celuilalt, începem să recunoaștem pașii Păstorului.
În sfârșit, păstrează un registru al rugăciunilor ascultate și al întrebărilor nerezolvate. De-a lungul timpului, apar modele-un fir de proviziune aici, un moment de pace acolo. Chiar poveștile neterminate te pot purta, mult ca marcajele de traseu care te ghidează prin pădure până când calea se deschide la o vedere mai largă.
O rugăciune pentru cei care simt tăcerea
Părinte al luminilor, Tu care locuiești în lumina neapropiată și totuși te apropii de cei smeriți, aducem Ți întrebările noastre liniștite. Unii dintre noi simt greutatea rugăciunilor neascultate; unii dintre noi suntem recunoscători dar încă confuzi. Ține-ne împreună în bunătatea Ta.
Doamne Iisuse, chipul Dumnezeului cel nevăzut, Tu ai intrat în întunericul nostru și ai purtat durerea noastră. Întâlnește-ne acolo unde camera pare goală. Învață-ne să recunoaștem prezența Ta în Cuvânt, la frângerea pâinii, în bunătatea străinilor și în curajul de a continua.
Duh Sfinte, suflare a lui Dumnezeu, face inimile noastre moi și urechile noastre atente. Unde vederea noastră este slabă, dă-ne înțelepciune. Unde puterea noastră este subțire, dă-ne răbdare. Crește în noi o iubire care este răbdătoare și o nădejde care nu se stinge repede.
Conduce-ne în pași mici și credincioși astăzi. Lasă căutarea noastră să fie modelată de încredere, întrebările noastre de onestitate, și așteptarea noastră de iubire. Întrebăm aceasta cu reverență și așteptare, prin Hristos Domnul nostru. Amin.
Înainte de a ne despărți, o întrebare pentru drumul tău
Unde ai observat ultima dată un îndemn blând spre bine-o pace neașteptată, un cuvânt la timp, o șansă de a sluji-and cum ai putea să fii atent la același fel de șoaptă această săptămână?
Dacă acest lucru rezonează cu tine, fă un mic pas astăzi: alege o scurtă Scriptură din acest articol, citește-o încet de două ori și stai în liniște pentru un minut. Lasă cuvintele tale oneste să urmeze. Dacă vine un nume sau un act de bunătate în minte, urmărește-l această săptămână. Pe măsură ce faci asta, roagă-te lui Dumnezeu să te ajute să observi credincioșia Lui liniștită pe drum.
Dacă acest mesaj ți-a atins inima, ar putea atinge și pe altcineva. Împărtășește-l cu cineva care are nevoie de încurajare astăzi.
Un verset, o rugăciune și cuvinte de încurajare — în fiecare marți
Un moment scurt de pace pentru săptămâna ta. Gratuit, fără obligații.
(Disponibil momentan în limba engleză)
Ruth Ellison
